Rusia, UE şi pro-europenii de la Chişinău au exercitat
presiuni asupra liderului comunist pentru ca acesta să se retragă.
Demisia liderului în exerciţiu de la Chişinău, anunţată oficial ieri
după-amiază după o avalanşă de informaţii contradictorii, nu este o
simplă decizie personală, luată într-un moment de luciditate, ci
rezultatul unor presiuni exercitate de diferiţi factori, apreciază
analiştii politici moldoveni. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu,
moderatorul unui talk-show politic la „Jurnal TV", a declarat pentru
EVZ că în spatele demisiei lui Voronin se află atât factori interni,
cât şi externi. „Pe de o parte, liderul comunist a fost supus
presiunilor exercitate de Rusia şi UE pentru că atât Moscova, cât şi
Bruxelles au înţeles că puterea s-a schimbat la Chişinău şi au semnalat
acest lucru conducerii moldoveneşti", a declarat Călugăreanu.
Jurnalistul a mai explicat că în cadrul Partidului Comuniştilor
din Republica Moldova (PCRM) s-a format, de asemenea, un nucleu
disident în jurul politicienilor moderaţi, care a sperat că, prin
sacrificarea lui Voronin, se va evita un nou scrutin legislativ
anticipat, ce s-ar dovedi un dezastru pentru comunişti, menţinându-şi
astfel neatinse interesele lor economice. Jurnalistul moldovean a
adăugat că, potrivit unor surse politice, ar exista un număr de
aproximativ 12 deputaţi comunişti dispuşi să ofere sprijin politic
Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), majoritară în noul
legislativ, pentru desemnarea lui Marian Lupu ca succesor al lui
Voronin în fruntea ţării. AIE mai are nevoie de opt voturi pentru a
atinge pragul de 61 de voturi necesare validării liderului democrat în
funcţia de preşedinte. Curtea Constituţională are ultimul cuvânt
Analistul politic Denis Cenuşă a declarat, la rândul său, că demisia
lui Voronin a intervenit în urma presiunilor exercitate de formaţiunile
pro-europene asupra acestuia, după ce liderul comunist a îndeplinit, în
precedenta legislatură, două funcţii concomitent, aceea de şef al
statului şi cea de preşedinte al parlamentului, o situaţie care
contravine Constituţiei. Cenuşă minimalizează însă posibilitatea ca 12
deputaţi comunişti să ofere sprijinul lor politic AIE, decât „dacă sunt
trimişi de Voronin sau dacă PCRM intră la guvernare". El a
amintit că până la verdictul Curţii Constituţionale privind desemnarea
lui Mihai Ghimpu ca preşedinte al parlamentului, în absenţa deputaţilor
comunişti, situaţia politică este blocată. Verdictul urmează să fie
pronunţat marţi. Cenuşă nu exclude o coaliţie de centru-stânga între
comunişti şi democraţii lui Marian Lupu, în funcţie de verdictul
instanţei supreme. Deputatul comunist Vladimir Ţurcan a
subliniat că decizia CC ar putea reprezenta punctul de plecare a unor
noi runde de negocieri pentru formarea unei coaliţii care să reprezinte
o alternativă la cea pro-europeană.
|