 Potrivit Articolului 8 al Regulamentului de activitate al
Parlamentului, preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret,
fiind necesare 52 de voturi, pe care comuniştii le au. Aşadar, cel mai
probabil, Vladimir Voronin va fi ales marţi preşedinte al
Parlamentului, aceasta fiind potrivit analiştilor cea mai uşoară cale
pentru a se menţine la putere.
Partidul Comuniştilor a decis săptămâna trecută să îl propună pe
Vladimir Voronin pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului, iar pe
un alt fruntaş comunist, Vladimir Ţurcan, pentru funcţia de
vicepreşedinte. Un al doilea fotoliu de vicepreşedinte ar urma să
revină opoziţiei, a declarat atunci fostul consilier prezidenţial Mark
Tkaciuk, deputat din partea comuniştilor. Doar că opoziţia a declarat
că va boicota orice ofertă din partea comuniştilor şi nu va desemna
niciun candidat pentru acest post, spunând că va merge hotărât către
alegeri parlamentare anticipate.
Comuniştii, care deţin 60 de mandate din cele 101, au suficiente
voturi pentru a alege conducerea Parlamentului, dar le lipseşte unul
singur pentru a alege un nou şef de stat. Opoziţia susţine că niciunul
dintre cei 41 de deputaţi ai săi nu va vota alături de comunişti,
pentru a asigura desemnarea candidatului lor în funcţia de şef al
statului. În aceste circumstanţe, dacă şeful statului nu este ales din
două încercări, Parlamentul este dizolvat şi se anunţă alegeri
parlamentare anticipate.
"Nu există unitate în Partidul Comuniştilor, iar Voronin a decis că
trebuie să îşi asigure o funcţie", a comentat Andrei Popov, directorul
Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău. "Obţinerea funcţiei
de preşedinte al Parlamentului presupunea intrigile cele mai mici, iar
funcţia este mai importantă decât cea de preşedinte sau premier.
Funcţiile sunt mai puţine decât sunt comuniştii cu ambiţii, iar Voronin
vrea să ţină mulţumite diferitele grupuri".
Potrivit Constituţiei moldovene, funcţia de preşedinte este în mare
parte simbolică, chiar dacă Voronin a reuşit să exercite efectiv
puterea în ultimii opt ani. Preşedintele Parlamentului are însă destul
de multă putere. Devenind preşedintele Legislativului, Voronin aplică
un scenariu destul de asemănător cu cel de la Moscova, unde fostul
preşedinte Vladimir Putin a devenit premier după încheierea celor două
mandate. Analiştii nu exclud nici o eventuală demisie a unui şef de
stat pe care ar reuşi să îl desemneze comuniştii, şi o nouă candidatură
a lui Voronin la această funcţie.
|
