Antares este primul aparat de zbor cu personal la bord, alimentat
exclusiv cu hidrogen (H2). Alimentarea pe bază de hidrogen este
posibilă datorită sistemului de pile de combustie amplasat în
rezervoarele de sub aripi. Material primit de la Alina Chicos. Oricine
se aşteaptă să audă huruitul motorului la decolarea unui motoplanor
"Antares DLR-H2" va avea o mare surprinză: aparatul de zbor se înalţă
aproape fără zgomot de la sol. Şi mai mult, nici nu se simte miros de
combustibil. Antares este primul aparat de zbor cu personal la bord,
alimentat exclusiv cu hidrogen (H2). Alimentarea pe bază de hidrogen
este posibilă datorită sistemului de pile de combustie amplasat în
rezervoarele de sub aripi. Tot aici se generează electricitatea pentru
dispozitivele electronice de la bord şi pentru motorul electric. În
centrul sistemului se află un ansamblu membrană-electrod, prescurtat
MEA, proiectat de Divizia de Dezvoltare a Pilelor de Combustie BASF. În
MEA, energia chimică generată de reacţia dintre oxigen şi hidrogen este
transformată direct în electricitate şi căldură.
Antares DLR-H2 a fost construit de Centrul Aerospaţial German (DLR)
şi compania Lange Aviation pentru a testa potenţialul pilei de
combustie în cazul aplicaţiilor aeronautice. "BASF
ia parte la acest program pilot pentru a promova o tehnologie
inovatoare în sectorul energiei, care se va dezvolta foarte mult în
viitorul apropiat, şi nu doar la bordul unui aparat de zbor",
precizează Dr. Carsten Henschel de la BASF. "În vremurile
noastre în care resursele de energie sunt tot mai limitate, pila de
combustie poate să asigure rezervele necesare, întrucât hidrogenul
poate fi obţinut dintr-o varietate de surse: energie eoliană, solară,
gaz natural sau motorină. În plus, este mult mai eficient decât
tehnologiile convenţionale din sectorul energiei, şi singurul gaz pe
care îl emite sunt vaporii de apă." Provocarea pe care o
întâmpină proiectanţii în acest moment este să menţină sistemul de pile
de combustie cât mai redus în dimensiune şi greutate pentru aplicaţiile
practice. Cheia succesului este reducerea pe cât de mult posibil a
numărului de componente. Sistemele de pile de combustie convenţionale
funcţionează la maximum 80 grade Celsius. Pentru a funcţiona în
avioane, atât la sol cât şi la altitudini mari, acestea au nevoie de un
număr mare de unităţi auxiliare şi de un sistem de control complex.
Ansamblul membrană-electrod dezvoltat de BASF deschide acum noi
orizonturi pentru integratorii de sistem, întrucât încorporează prima
membrană pentru pile de combustie din lume, disponibilă pe piaţă, care
permite temperaturi de funcţionare de până la 180 grade Celsius. Pilele
de combustie echipate cu acest material pot fi răcite cu aer şi nu este
nevoie să fie umezite cu apă, eliminând nevoia de umezitori de aer,
pompe pentru apă, rezervoare, supape sau sisteme de curăţare. Sistemele
inovatoare BASF sunt comercializate sub brand-ul Celtec®. Eficienţa
remarcabilă a membranei Celtec® nu este evidentă la prima vedere:
dreptungiul subţire,, de dimensiunea unei palme, arată ca oricare
peliculă de plastic convenţională. Cu toate acestea, "datorită
membranei Celtec®, sistemele de pile de combustie necesită acum cu până
la o treime mai puţine componente, ceea ce reduce costurile cu până la
40%. Rezistenţă la temperaturi foarte ridicate a membranei a făcut din
pila de combustie un produs comercial foarte atractiv," explică
specialistul Henschel de la BASF. Cererea pentru produsele
Celtec® este deja însemnată: pe lângă fabrica BASF din Frankfurt, o
nouă uzină va începe producţia în această vară în Somerset (New
Jersey), USA. Aproape 150 de companii şi instituţii se bazează pe
Celtec®, iar numărul lor este în creştere pe măsură ce tehnologia se
apropie de momentul lansării pe piaţă. Pilele de combustie
rezistente la temperaturi ridicate vor putea fi utilizate în curând la
aplicaţiile portabile din turism, pentru furnizarea de electricitate şi
căldură în casele oamenilor şi – în viitorul îndepărtat – în maşini.
Tehnologia prezintă un interes puternic şi pentru industria
electronicelor, care vrea să folosească pila de combustie pentru a
creşte ciclul de viaţă al telefoanelor mobile, echipamentelor de radio
şi laptop-urilor cu până la cinci ori mai mult. Ca o pilă
de combustie să producă suficientă electricitate pentru aplicaţii
practice, cum ar fi alimentarea motoplanorului Antares, mai multe pile
sunt combinate să formeze un pachet de pile de combustie. Special
pentru Antares, compania daneză Serenergy a creat un sistem deosebit de
uşor, răcit cu aer, format din sute de pile cu membrane Celtec®.
Astfel, pila de combustie face posibilă decolarea aparatului de zbor
Antares. "Ca urmare a testelor de zbor efectuate pe Antares,
intenţionăm să instalăm pila de combustie într-un Airbus A320, unde va
putea fi optimizată pentru folosire la bordul unei aeronave mari,
pentru a face rezervele de electricitate de la bord mai eficiente pe
viitor," explică Dr. Josef Kallo de la DLR din Stuttgart. Instalată
într-o aeronavă de dimensiuni mari, pila de combustie poate avea
utilităţi multiple: nu va contribui doar la asigurarea rezervel or
de energie prin electricitatea generată, produsele auxiliare de căldură
şi apă vor servi ca "anticongelant" pentru aripi şi ca rezervă pentru
toaletă. Seriile de teste DLR cu Antares sunt programate să fie
finalizate în 2010 şi atunci pila de combustie va decola pentru prima
dată într-un "A320 ATRA" al DLR. Istoria pilei de combustie
începe în 1838 în laboratorul chimistului cu dublă naţionalitate
franceză-elveţiană, Christian Friedrich Schönbein, şi al fizicianului
galez, William Robert Grove. Aceşti oameni de ştiinţă au testat
principiul pilei de combustie în experimente comune. Din păcate,
materialele erau atât de greu de obţinut încât invenţia lor a fost
lăsată deoparte pentru manualele de electrochimie. Un secol mai târziu,
inginerii aerospaţiali americani au utilizat tehnologia pentru prima
dată: o pilă de combustie a călătorit în spaţiu cu capsulele Apollo.
|